STIMULAREA COGNITIVA EFECTUATA DE PARINTI ARE EFECTE BENEFICE PENTRU COPII FOARTE PREMATURI
DEZVOLTAREA COMPORTAMENTALA LA COPII FOARTE PREMATURI
Se stie de copiii care s-au nascut foarte prematur (mai putin de 33 de saptamani) prezinta rate mai mari de neatentie, anxietate si dificultati sociale in comparatie cu copiii nascuti la termen. Aceste modele comportamentale pot cauza dificultati in viata de zi cu zi si, atunci cand sunt severe, pot duce la diagnostice clinice, cum ar fi tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD) sau tulburarea din spectrul autist (TSA).
Modificari in dezvoltareacreierului din cauza timpului mai scurt in uterul mamei ar putea fi partial responsabil pentru
dificultatile comportamentale experimentate de copiii foarte prematuri. Cu toate acestea, dezvoltarea copiilor este puternic influentata de factorii de mediu; in special dupa aspectul imprejurarilor imediate din perioada de crestere. Mediul de acasa si diferitele stiluri parentale pot avea un impact profund asupra temperamentului si bunastarii copilului.
Un studiu recent de Vanes si colaboratorii/et al (2021) a investigat masura in care rezultatele cognitive si psihologice la copiii de varsta prescolara nascuti foarte prematuri sunt influentate de dezvoltarea timpurie (precoce) a creierului si mediul de acasa. Mai exact, autorii au fost interesati de impactul stimularii cognitive efectuata de parinti asupra dezvoltarii acestor copii.
STIMULARE COGNITIVA EFECTUATA DE PARINTI
Stimularea cognitiva efectuata de parinti descrie masura in care copilului i se ofera experiente educationale si stimulante acasa, cat si in familie. Aceasta include disponibilitatea jucariilor educationale, cum ar fi cele care ii invata culorile sau formele; jucarii pentru motricitatea fina (control motor fin) precum LEGO sau carti de colorat; sau instrumente musicale- precum si masura in care parintii se implica in invatarea copilului lor, cum ar fi invatarea lor despre numere, forme sau relatii spatiale. Expunerea generala la carti acasa, precum si frecventa excursiilor familiale (de exemplu la
un muzeu) fac parte, de asemena, din experientele de stimulare cognitiva.
La copii foarte prematuri cu varsta cuprinsa intre 4 si 7 ani, a fost gasita o relatie intre stimularea cognitiva efectuata de parinti si rezultatele comportamentale care sunt deosebit de relevante pentru nasterea prematura. Copiii prematuri care au experimentat niveluri mai ridicate de stimulare cognitiva efectuata de parinti au prezentat niveluri mai scazute de neatentie, mai putine dificultati sociale si o mai buna functionare executiva (de exemplu flexibilitate mentala sau controlul atentiei).
DAR DESPRE CREIER?
Acelasi studiu a analizat, de asemenea, structura creierului din perioada de sugar in relatie cu rezultatele din copilarie. Acei sugari ale caror volume ale creierului au fost mai mari in anumite regiuni (cum ar fi cortexul frontal) la scurt timp dupa nastere, au aratat mai tarziu abilitati cognitive putin mai bune in copilarie.
NATURA VS INGRIJIREA- SAU AMBELE?
Studiul este un bun exemplu care arata ca atat natura, cat si ingrijirea joaca un rol important in modul in care copiii se dezvolta dupa nasterea prematura. In timp ce unele aspecte ale dezvoltarii cognitive in copilarie au fost legate de caracteristicile anatomice ale creierului, mediul de acasa este, de asemenea, probabil sa aibe un efect important asupra dezvoltarii comportamentale, mai ales cand vine vorba de caracteristicile cele mai afectate de nasterea prematura (de exemplu neatentie sau dificultati sociale).
Descoperirile sunt incurajatoare, deoarece sugereaza ca acei copiii care s-au nascut foarte prematur si care, prin urmare, ar putea fi expusi unui risc mai mare de anumite probleme de dezvoltare pot beneficia de faptul ca li se ofera un mediu familial stimulant cognitiv in anii prescolari. Acest lucru inseamna ca parintii pot lua masuri practice pentru a stimula dezvoltarea si bunastarea copiilor lor foarte prematuri. In mod essential, acest lucru este adevarat chiar si atunci cand sunt luate in considerare efectele statutului socio- economic (de exemplu nivelul de educatie al parintilor sau nivelul de lipsuri din cartier) – ceea ce inseamna ca efectele benefice nu sunt un simplu produs secundar al cresterii intr-un mediu mai privilegiat.
